Tot ce trebuie să știi despre căpușe și țânțari: măsuri de protecție, boli și tratamente
Țânțarii și căpușele revin odată cu vremea caldă, transformând plimbările în natură sau serile pe terasă într-o adevărată provocare. Dincolo de disconfortul provocat de înțepături și mușcături, aceste insecte pot transmite boli serioase. În fiecare an, autoritățile sanitare atrag atenția asupra riscurilor asociate acestor insecte, mai ales în perioadele de primăvară și vară, când populațiile lor ating cote ridicate. De aceea, este esențial să știm ce pericole reale pot aduce, cum să recunoaștem simptomele unor posibile infecții și cum le putem trata, dar și ce metode de prevenție avem la dispoziție pentru a evita complicațiile.
Atât țânțarii, cât și căpușele sunt insecte hematofage. Acestea ingerează microorganisme răspunzătoare de boli în timpul unei mese de sânge de la o gazdă infectată (om sau animal), pe care le transmit apoi unei gazde noi, după replicarea agentului patogen. Odată ce insectele au devenit infecțioase, pot transmite agentul patogen pentru tot restul vieții în timpul fiecărei noi înțepături/mușcături. (*** (Institutul Național de Sănătate Publică), 2024)
Informații generale despre căpușe
Căpușele (Ixodide) sunt ectoparaziți cu mod de hrănire hematofag și intermitent, fiind astfel vectori importanți pentru mulți agenți patogeni, atât la om, cât și la mamifere, reptile și păsări. (Ali, Mulenga, & Vaz, 2020) Odată cu creșterea temperaturilor, căpușele devin active.
În țara noastră au fost identificate mai multe specii. Dintre cele patru tipuri de căpușe localizate în România, conform European Centre for Disease Control and Prevention (ECDC) (***, Tick maps, 2023), cea mai frecvent întâlnită este Ixodes ricinus (căpușa de căprioară) (***, 2018).
Pot fi găsite în păduri, zone cu pajiști și pășuni, dar și în regiuni semideșertice, cu climă uscată sau în interiorul locuințelor (specia Riphicephalus sanguineus). (***, Prevention and control of tick-borne diseases in Europe, 2015)
Ciclul de viață al căpușelor include patru stadii de dezvoltare: ou, larvă, nimfă, căpușă adultă. În ultimele trei stadii pot mușca și transmite boli. Riscul este mai mic atunci când căpușa este depistată și îndepărtată imediat. O zăpadă groasă poate facilita supraviețuirea peste iarnă, putându-se adapta la temperaturi sub 0°C, iar cele în creștere favorizează accelerarea ciclului lor de viață, altfel complet în 2-3 ani. (***, Small bites, big problems: tick-borne diseases in Europe, 2014)
Bolile provocate de mușcăturile de căpușe – simptome și tratament
În Europa, cele 4 boli care pot fi cauzate oamenilor de mușcătura de căpușă sunt boala Lyme, encefalita de căpușe (o infecție gravă a creierului și a măduvei spinării), febră recurentă, febra hemoragica Crimeea-Congo. Persoanele alergice pot să resimtă durere la locul mușcăturii, umflături, senzație de arsură și uneori, chiar dificultăți respiratorii. (***, Prevention and control of tick-borne diseases in Europe, 2015)
Ixodes ricinus este răspunzătoare de cauzarea primelor trei boli, fiind observată frecvent în pădurile de foioase și cele mixte, necesitând o umiditate de cel puțin 80% pentru replicare, pe când în cazul febrei hemoragice Crimeea-Congo, Hyalomma marginatum este cea incriminată, fiind prezentă în sudul și estul Europei. (***, Small bites, big problems: tick-borne diseases in Europe, 2014)
| Boala Lyme (Borelioză) | Encefalita de căpușe | Febra recurentă | Febra hemoragică Crimeea-Congo | |
| Simptome | - Erupție cutanată roșiatică de formă circulară (în jurul mușcăturii, în 80-90% din cazuri),
asociată uneori cu senzație de arsură, înțepătură - Febră, oboseală, durere de cap - Netratată, provoacă infecții ale inimii, ficatului, plămânilor, ochilor, articulațiilor și sistemului nervos |
- Faza viremică (5 zile): febră, oboseală, dureri de cap și musculare, greață - Interval asimptomatic (7 zile în medie, poate varia între 1-33 de zile) - Faza avansată prezintă simptome similare celor din meningită și necesită spitalizare |
- Episoade repetate de febră mai mare de 39-40°C, dureri de cap (care durează între 3 și 6 zile),
musculare și de articulații, greață, astenie intensă - Splenomegalia, hepatomegalia, asociate cu icter, creșterea pulsului și a tensiunii arteriale - Pot apărea recidive mai scurte și mai ușoare după primul episod de febră |
- Apariția bruscă a febrei, durerilor de cap, musculare, de articulații, abdominale și
vărsăturilor - Manifestări hemoragice (peteșii, echimoze) care apar pe piele și mucoase (nas, sistemul gastrointestinal, uter, tractul urinar și respirator), inclusiv la locurile de puncție venoasă - Posibil hepatită necrotică |
| Perioada de incubație | Până la 30 de zile de la mușcătură | 7 zile în medie (dar pot apărea și între 3-28 de zile) de la mușcătură | 3-18 zile de la mușcătură | 3-7 zile (poate varia între 1-13 zile) de la mușcătură |
| Tratament | - Administrare antibiotice - Pot apărea complicații după finalizarea tratamentului: sindromul bolii Lyme post-tratament (astenie, dureri muculare și de cap severe), artrită și dureri articulare, probleme cu memoria, amorțeli, furnicături și înțepături la nivelul membrelor și feței, stres, anxietate și depresie (din cauza persistenței simptomatologiei) |
- Fără tratament - Vaccinarea prealabilă și luarea măsurilor de protecție sunt foarte importante |
- Administrare antibiotice (tetraciclină sau doxiciclină). Dacă tetraciclina este contraindicată, se
poate prescrie o macrolidă. - Tratamentul poate provoca o reacție Jarisch-Herxheimer (reacție febrilă acută) în decurs de două ore de la tratament. |
- Îngrijire de susținere, administrare de trombocite, plasmă proaspăt congelată și preparate cu
eritrocite - Ribavirina orală a avut succes în unele cazuri - Luarea măsurilor de protecție este foarte importantă |
(***, Prevention and control of tick-borne diseases in Europe, 2015)
Cum procedăm în cazul mușcăturilor de căpușe?
Nefiind dureroasă, de multe ori mușcătura trece neobservată. De aceea, un control minuțios este important după ce ai fost în locuri în care pot exista căpușe. Se va controla întregul corp, acordând o atenție mai mare zonei axilare, inghinale, ombilicale, picioarelor, gâtului, dar și capului (de multe ori, la copii, au fost detectate pe scalp, la baza firului de păr – este necesară o lupă). Mușcătura are aspectul unei mici umflături închisă la culoare, cu coajă ce nu poate fi îndepărtată la pieptănare. (***, Prevention and control of tick-borne diseases in Europe, 2015)
Dacă observi o căpușă în piele, este important să acționezi rapid și corect, astfel: dezinfectează locul cu alcool și folosește o pensetă cu vârful bont (fără cioc) pentru a apuca cu grijă corpul căpușei, cât mai aproape de piele, trăgând atent dintr-o singură mișcare, fără a smulge sau răsuci. Nu o apuca de cap pentru că există riscul ca acesta să se rupă și să rămână fixat în piele. Nu aplica căldură sau altă substanță deoarece căpușa își poate elimina conținutul stomacal, favorizând transmiterea bolilor.
Înfășoar-o într-un șervețel și arunc-o la toaletă, apoi spală locul cu apă și săpun și aplică o soluție antiseptică sau dezinfectantă (alcool sanitar, iod povidonă). (***, Borreliosis (Lyme disease), 2014)
Dacă după câteva zile observi că leziunea nu se vindecă sau apar simptome menționate în tabelul de mai sus, chiar și după o lună de la mușcătură, consultă medicul, oferindu-i toate informațiile necesare legate de aceasta.
Cum prevenim mușcăturile de căpușe?
Evită locurile cu iarbă deasă și înaltă, îmbracă-te corespunzător (haine deschise la culoare, care acoperă pielea – mânecă lungă, pantaloni lungi, șosete peste pantaloni și ghete/pantofi sport fără găuri) și folosește repelenți pentru căpușe cu DEET (dietil toluamidă) sau pe bază de uleiuri naturale pe zonele ce pot veni în contact cu zone infestate de căpușe (***, Leaflet for travellers on ticks, tickborne diseases and preventive measure, 2015), cum este Klinodiol spray anti țânțari și căpușe.
O altă variantă utilă de prevenție este vaccinarea, cu mențiunea că această metodă protejează doar împotriva encefalitei de căpușă. Aceasta este recomandată persoanelor care călătoresc și rămân o perioadă mai mare de timp într-un loc unde această boală este endemică de mai mult de trei săptămâni.Pentru o eficiență ridicată sunt necesare mai multe doze.
Este important să reduci vegetația înaltă, tunzând iarba sau gazonul, să înlături grămezile de frunze moarte, crengile căzute, arzându-le și să acoperi găurile și crăpăturile caselor. Deparazitează periodic animalele de companie și pe cele domestice.
Nu în ultimul rând, folosește un insecticid pentru combaterea căpușelor, cum ar fi Aptanex forte (care este eficient și împotriva gândacilor, puricilor, ploșnițelor, muștelor, furnicilor, păianjenilor și a altor insecte zburătoare și târătoare).
Informații generale despre țânțari
Țânțarii (Culicidae) sunt insecte diptere, prezente pe toate continentele, mai puțin Antarctica. Există trei genuri cu semnificație clinică, responsabile pentru înțepăturile la oameni: Anopheles, Culex și Aedes. (Mosquito Bites, 2021)
De obicei, se găsesc în apropierea locurilor cu apă stătătoare deoarece sunt prielnice pentru finalizarea ciclului lor de viață. Reproducerea are loc prin ouă cu metamorfoză completă, ou→larvă→nimfă (pupă)→adult și incompletă, ou→larvă→adult. Țânțarii depun ouăle la suprafața apei. Masculul consumă suc și nectar vegetal și femela se hrănește cu sângele mamiferelor, păsărilor și omului, deoarece are nevoie de hrană pentru producerea ouălor. (Walrond, 2007)
Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a avertizat cu privire la un risc crescut de boli transmise de țânțari în Europa (***, Increasing risk of mosquito-borne diseases in EU/EEA following spread of Aedes species, 2023). Încălzirea globală cauzată de schimbările climatice favorizează apariția anumitor specii de țânțari răspunzători de răspândirea malariei și febrei dengue în Europa. „Secetele și inundațiile legate de schimbările climatice pot duce la o transmitere mai mare a virusului, apa stocată oferind locuri suplimentare de reproducere a țânțarilor.” – Profesor Rachel Lowe (Barcelona Supercomputing Center) (Horton, 2024)
Bolile provocate de înțepăturile de țânțari – simptome și tratament
În Europa, cele 4 boli care pot fi cauzate oamenilor de înțepătura țânțarilor sunt infecțiile cu virusul West Nile, Zika, Dengue (Febra Dengue) și Chikungunya (Febra Chikungunya). Virusul West Nile este răspândit de țânțarii din specia Culex, pe când celelalte infecții sunt provocate de specii Aedes. Malaria și febra galbenă sunt mult mai frecvente în zonele tropicale ale lumii, fiind transmise de țânțarul Anopheles în primul caz și de țânțarul Aedes aegypti în cel de-al doilea. (Mosquito Bites, 2021)
Reacția care apare după înțepătură este cauzată în mare parte de toxinele aflate în saliva țânțarului, care pătrund în circulația sangvină a omului. Acestea au proprietăți vasodilatatoare, anticoagulante și antiplachetare. Rezultatul este apariția unei papule pruriginoase. Țânțarul devine vector de transmitere a virusului după ce se hrănește cu sângele unui animal sau al unei persoane infectate, pe care îl transmite mai departe prin saliva sa. (Mosquito Bites, 2021)
| Infecția cu virusul West Nile 1, 2 | Infecția cu virusul Zika 3, 4 | Infecția cu virusul Dengue (Febra Dengue) 5, 6 | Infecția cu virusul Chikungunya (Febra Chikungunya) 7, 8 | |
| Simptome | - Fără simptome sau: - Febră - Dureri de cap, musculare și articulare - Greață și vărsături - Noduli limfatici umflați - Diaree - Durere în spatele ochilor - Durere în gât - Erupție cutanată (de obicei pe piept și pe spate) - Care necesită urgent control medical și spitalizare: febră mare peste 39,5°C, durere severă de cap, înțepenirea gâtului, slăbiciune musculară, confuzie, dezorientare, convulsii, paralizie - Complicații grave: meningită și encefalită - În cel mai rău caz: comă |
- Fără simptome sau: - Febră ușoară - Dureri de cap, articulare și musculare - Erupții cutanate - Conjunctivită - În cazul în care o persoană însărcinată este infectată: anomalii congenitale, inclusiv microcefalie sau moartea fătului |
- Fără simptome sau: - Simptome ușoare (asemănătoare unei răceli) sau severe: febră ridicată (40°C), dureri de cap, musculare și articulare, greață, vărsături, durere în spatele ochilor, glande umflate, erupții cutanate - Forma gravă (Febra hemoragică dengue) poate fi letală și necesită spitalizare |
- Febră ridicată cu debut brusc - Dureri articulare - Dureri de cap și musculare - Erupții cutanate - Oboseală - Greață - Ochi roșii - Umflarea articulațiilor - Boala este autolimitată, dar durerile articulare pot persista o perioadă mai lungă - Complicațiile sunt rare, dar dacă apar, includ afectări ale ochilor, inimii și nervilor. |
| Perioada de incubație | 2-6 zile (uneori până la 14 zile) de la înțepătură | 3-12 zile de la înțepătură. Se transmite și pe cale sexuală. | 4-10 zile de la înțepătură | 2-7 zile de la înțepătură |
| Tratament | - Simptomatic (de evitat antiinflamatoarele care pot crește riscul de sângerare, până nu este
exclusă infecția cu virusul Dengue) - În cazul simptomelor neurologice grave, acestea vor fi tratate la spital prin administrarea anticonvulsivantelor, corticosteroizilor, fluidelor intravenoase, oxigenului |
- Simptomatic (de evitat antiinflamatoarele care pot crește riscul de sângerare, până nu este
exclusă infecția cu virusul Dengue) - Odihnă și hidratare |
- Simptomatic (de evitat antiinflamatoarele care pot crește riscul de sângerare) și hidratare - În cazuri severe este necesară internarea cu tratament intravenos si transfuzii de sânge |
- Simptomatic (de evitat antiinflamatoarele care pot crește riscul de sângerare, până nu este exclusă infecția cu virusul Dengue) |
1 (Balzer, 2023)
2 (***, West Nile Virus, 2023)
3 (Poland, Ovsyannikova, & Kennedy, 2019)
4 (***, Treatment of Zika, 2024)
5 (***, Dengue fever - symptoms&causes, 2022)
6 (***, Dengue fever - Diagnosis & treatment, 2022)
7 (Pritish K. Tosh, 2023)
8 (Symptoms, Diagnosis, & Treatment | Chikungunya Virus , 2024)
Cum procedăm în cazul înțepăturilor de țânțari?
Există anumiți factori care pot determina mai des înțepăturile țânțarilor: hainele închise la culoare, parfumul, temperatura corpului, grupa de sânge, vizitarea regiunilor cu boli active transmise de aceștia, timpul petrecut în preajma apelor stătătoare. (***, Mosquito Bites, 2021)
În cazul înțepăturii de țânțar este indicată spălarea zonei cu apă și săpun, aplicarea unei pungi cu gheață pentru câteva minute pentru reducerea umflăturii și a mâncărimii. Se poate aplica ulterior o cremă/un gel cu rol antihistaminic, aloe vera, ceai de mușețel sau miere, iar în cazul unor reacții alergice mai intense se poate administra un antihistaminic oral. Se va evita scărpinarea deoarece poate duce la infectarea zonei. (***, Mosquito Bites, 2021) În cazul simptomelor mai severe (prezentate în tabelul de mai sus) este indicat consultul medical.
Cum prevenim înțepăturile de țânțari?
Este indicat să eliminăm orice sursă de apă stagnantă din preajma locuinței și să îndepărtăm gunoiul menajer. Ferestrele și ușile locuințelor trebuie să aibă montate plase de protecție contra țânțarilor. Utilizează și în interiorul locuinței produse repelente contra țânțarilor (aparat electric cu lichid sau capsule, spirale, lumânări sau uleiuri aromatice pe bază de lavandă, ulei de crizantemă, eucalipt).
O altă metodă ce poate ține țânțarii la distanță este folosirea unui ventilator. Aceștia sunt atrași de dioxidul de carbon și de alte substanțe chimice pe care le eliminăm atunci când respirăm. Conform Melaniei Rose, specialist în dăunători de la Nationwide Pest Control, ventilatoarele pot îngreuna detectarea acestor substanțe chimice în aer de către țânțari, făcându-i mai puțin capabili să își găsească ținta. (Slack, 2022)
Evită sau limitează deplasările în zonele cu multă vegetație, umiditate crescută (păduri, parcuri, ape stătătoare etc) și în cele cu risc mare de infectare. Îmbracă-te corespunzător, cu bluze mai groase cu mâneci lungi, pantaloni lungi și șosete, folosește repelenți pentru țânțari cu DEET (dietil toluamidă) sau pe bază de uleiuri naturale, cum este Klinodiol spray anti țânțari. Pentru copii poți folosi plasturii anti-țânțari sau o brățără anti-țânțari (pentru cei cu vârste mai mari de trei ani). Tratează inclusiv corturile cu repelenți în cazul în care dormi în natură.
Prin urmare, prevenirea bolilor transmise de țânțari și căpușe poate fi realizată primordial prin folosirea unui repelent. Acesta nu se va aplica în apropierea ochilor și a gurii, peste arsuri solare, tăieturi, răni sau erupții cutanate și nici sub îmbrăcăminte. Evită inhalarea acestuia și nu îl aplica în preajma flăcărilor. Verifică întotdeauna indicațiile, modul de utilizare și contraindicațiile menționate pe eticheta produsului. Odată intrat în casă, spală cu apă și săpun zonele pe care ai aplicat repelentul.
Dacă respecți toate aceste recomandări, te vei putea bucura liniștit de timpul petrecut în aer liber, fără grija țânțarilor și căpușelor.
Bibliografie
*** (Institutul Național de Sănătate Publică). (2024). Preluat de pe https://asphd.ro: https://asphd.ro/informare-privind-bolile-transmise-prin-vectori-capuse-si-tantari-mai-2024/
***. (2014). Preluat de pe https://www.ecdc.europa.e: https://www.ecdc.europa.eu/en/borreliosis-lyme-disease
***. (2014). Preluat de pe https://www.ecdc.europa.e: https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/small-bites-big-problems-tick-borne-diseases-europe
***. (2015). Preluat de pe http://ecdc.europa.eu: chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/media/en/healthtopics/emerging_and_vector-borne_diseases/tick_borne_diseases/public_health_measures/Documents/HCP_presentation_lowres.pdf
***. (2015). Preluat de pe www.ecdc.europa.eu: chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/media/en/healthtopics/emerging_and_vector-borne_diseases/tick_borne_diseases/public_health_measures/Documents/Travellers_Leaflet_highres.pdf
***. (2018). Preluat de pe https://ce-ne-inteapa.ro/: https://ce-ne-inteapa.ro/harti
***. (2021). Preluat de pe https://my.clevelandclinic.org/: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17695-mosquito-bites
***. (2022). Preluat de pe https://www.mayoclinic.org/: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dengue-fever/symptoms-causes/syc-20353078
***. (2022). Preluat de pe https://www.mayoclinic.org: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dengue-fever/diagnosis-treatment/drc-20353084
***. (2023). Preluat de pe https://www.ecdc.europa.e: https://www.ecdc.europa.eu/en/news-events/increasing-risk-mosquito-borne-diseases-eueea-following-spread-aedes-species
***. (2023). Preluat de pe https://my.clevelandclinic.org/: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10939-west-nile-virus
***. (2023). Preluat de pe https://www.ecdc.europa.eu: https://www.ecdc.europa.eu/en/disease-vectors/surveillance-and-disease-data/tick-maps
***. (2024). Preluat de pe https://www.cdc.gov: https://www.cdc.gov/zika/treatment/index.html
(2021). Preluat de pe https://my.clevelandclinic.org: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17695-mosquito-bites
(2024). Preluat de pe https://www.cdc.gov/: https://www.cdc.gov/chikungunya/symptoms-diagnosis-treatment/index.html#:~:text=Treatment%201%20There%20are%20currently%20no%20medicines%20to,virus%20can%20be%20found%20in%20the%20blood.%20
Ali, A., Mulenga, A., & Vaz, I. J. (2020). Tick and Tick-Borne Pathogens: Molecular and Immune Targets for Control Strategies. Frontiers in Physiology. Preluat de pe https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7427506/
Balzer, D. (2023). Preluat de pe https://newsnetwork.mayoclinic.org/: https://newsnetwork.mayoclinic.org/discussion/west-nile-virus-what-you-need-to-know/
Horton, H. (2024). Preluat de pe https://www.theguardian.com/: https://www.theguardian.com/environment/2024/apr/25/mosquito-borne-diseases-spreading-in-europe-due-to-climate-crisis-says-expert
Poland, A. G., Ovsyannikova, I. G., & Kennedy, R. B. (2019). Preluat de pe https://www.mayoclinicproceedings.org: https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196(19)30483-5/fulltext
Pritish K. Tosh, M. (2023). Preluat de pe https://www.mayoclinic.org: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/infectious-diseases/expert-answers/what-is-chikungunya-fever/faq-20109686
Slack, M. (2022). Preluat de pe https://www.homesandgardens.com: https://www.homesandgardens.com/gardens/do-fans-keep-mosquitoes-away
Walrond, C. (2007). Te Ara - the Encyclopedia of New Zealand. Preluat de pe https://teara.govt.nz: https://teara.govt.nz/en/interactive/14741/mosquito-life-cycle
