Igienizarea si dezinfectarea echipamentelor de ingrijirea a pacientilor din spitale
Când vine vorba de igienizarea și dezinfectarea echipamentelor medicale, este esențial ca personalul medical din spitale și clinici să adopte măsurile de precauție adecvate. Asta deoarece simpla curățare nu va fi suficientă pentru eliminarea tuturor microorganismelor potențial periculoase, mai ales în ceea ce privește accesoriile și echipamentele medicale.
Pe lângă curățare, este important ca dispozitivele medicale, echipamentele medicale și instrumentele chirurgicale să fie dezinfectate și sterilizate corespunzător, la cele mai înalte standarde, folosind produse avizate de Ministerul Sănătății.
Suprafețele sunt în general clasificate fie ca fiind suprafețe dure (de exemplu, pervazurile ferestrelor, stațiile și posturile de lucru, podelele, pereții, tavanele), fie ca fiind suprafețe moi (de exemplu, lenjeria de pat, tapițeria, perdelele de intimitate, îmbrăcămintea). Igiena mâinilor a fost principalul obiectiv al eforturilor de prevenire a infecțiilor; cu toate acestea, proiectarea și selectarea suprafețelor mediului construit (în special cele identificate ca “suprafețe cu contact ridicat”) sunt, de asemenea, considerații importante pentru întreruperea lanțului de transmitere.
Multe unități sanitare (inclusiv cabinete medicale și stomatologice) utilizează șervețele dezinfectante pentru a curăța echipamentele. Dacă un echipament este curățat rapid, este acest lucru suficient pentru a se asigura că orice material organic a fost îndepărtat și că dezinfectantul ucide microorganismele în conformitate cu mențiunea de pe etichetă? Pentru a fi eficient, toate materialele organice trebuie îndepărtate pentru ca dezinfectantul să acționeze, așa cum se menționează pe etichetă.
Primul lucru care trebuie verificat este dacă șervețelul dezinfectant este o combinație de detergent și dezinfectant sau doar un dezinfectant. Această informație ar trebui să se regăsească pe etichetă sau în documentația produsului, motiv pentru care este esențială doar utilizarea produselor avizate de Ministerul Sănătății. KLINOMED WIPES® Servetel dezinfectant suprafete, 85% alcool
Importanța dezinfectării echipamentelor medicale
Ar putea reprezenta echipamentele de îngrijire a pacienților un risc pentru pacienți? Există un risc real sau este acesta doar un risc teoretic? Este dezinfectarea echipamentelor de îngrijire a pacienților o povară nejustificată pentru personalului din clinici și spitale? A fost asociat echipamentul de îngrijire a pacienților cu un focar de infecție sau, cel puțin, cu transmiterea de organisme?
Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom analiza rolul echipamentului în transmiterea microorganismelor și în focarele de infecție din literatura de specialitate. Numeroase studii au examinat răspândirea Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) de la pacienții colonizați în timpul procedurilor medicale. S-a constatat că 32% dintre suprafețele atinse de personal și 25% dintre echipamentele portabile (de exemplu, echipamente pentru semne vitale, scanere vezicale) au fost contaminate cu organisme dăunătoare. Din această perspectivă, pe lângă dezinfectarea suprafețelor, este necesară inclusiv dezinfectarea instrumentarului medical.
Care sunt echipamentele cu risc mare de răspândire a microorganismelor potențial periculoase?
În studiile efectuate de-a lungul timpului, echipamentul medical comun a fost implicat în mai multe focare ca sursă de transmitere a agenților patogeni. Specialiștii[1] au efectuat o analiză a literaturii de specialitate care a comparat focarele legate de echipamentele de îngrijire a pacienților în perioada cuprinsă între 1987 și 2016. Autorii au constatat că tipurile de echipamente responsabile de focare nu s-au schimbat de-a lungul timpului, iar alte echipamente medicale au fost implicate în mai toate situațiile analizate.
Pe baza analizei literaturii de specialitate, cercetătorii au clasificat diverse echipamente în funcție de riscul de apariție a focarelor și a infecțiilor asociate asistenței medicale. Aceștia au clasificat umidificatoarele, nebulizatoarele, aparatele de aspirație, sondele cu ultrasunete și termometrele ca fiind de risc ridicat, deoarece aceste echipamente au fost responsabile de mai multe focare. Transductoarele de presiune și stetoscoapele au fost considerate ca având un risc moderat de a fi sursa unor focare de infecție.
Pompele de sân, tastaturile de calculator, telefoanele mobile și tabletele, electrocardiografia (EKG)/ firul de plumb, alimentația enterală, fișele medicale, garoul, scaunele cu rotile și jucăriile au fost catalogate de autori ca având un risc scăzut, deoarece aceste articole au fost implicate în mai puține focare. Este interesant faptul că un focar de Acinetobacter baumannii a fost identificat la o sondă de temperatură a unui umidificator, chiar dacă sonda fusese dezinfectată cu etanol 70% conform recomandărilor producătorului.
Această observație subliniază importanța colaborării între discipline și a includerii specialistului în prevenirea infecțiilor atunci când se revizuiesc instrucțiunile de curățare și dezinfecție din unitățile medicale. Un alte studiu recent, care a cuantificat interacțiunile dintre pacienții spitalizați și echipamente, a constatat că un procent mare de echipamente portabile a fost contaminat cu MRSA, Enterococcus rezistent la vancomicină (VRE) și/sau Clostridioides difficile. Aproximativ 42% din echipamente au intrat în contact direct cu pacienții din unitățile medico-chirurgicale sau de terapie intensivă. Restul echipamentelor au fost atinse doar de personalul medical.
Proceduri pentru dezinfectarea echipamentelor medicale din spitale
Care este cea mai bună modalitate de a asigura igiena și dezinfectarea corespunzătoare a echipamentului de îngrijire a pacienților?
Un pas important pentru a răspunde punctual la această întrebare este utilizarea dezinfectaților profesionali special concepuți pentru unitățile de asistență medicală. În plus, este important ca responsabilii pentru igiena din instituțiile medicale să stabilească exact tipul de produs potrivit pentru fiecare suprafață, în concordanță cu recomandările în vigoare.
Un alt pas extrem de important este elaborarea de politici de curățare a echipamentelor pe baza recomandărilor producătorilor de echipamente și dezinfectanți și indicați partea responsabilă pentru fiecare echipament. Personalul responsabil va efectua un protocol de igienizare și dezinfectare și se va asigura de punerea în aplicare a acestuia.
Câteva idei suplimentare pentru a determina dacă echipamentul este curățat în mod corespunzător, conform literaturii de specialitate, includ utilizarea unui gel de marcare fluorescent care poate fi văzut numai cu ajutorul unei lumini negre sau a unui sistem de monitorizare cu adenozin trifosfat (ATP). Gelul de marcare este cel mai puțin costisitor și nu necesită prea multă pregătire pentru utilizare. Atunci când este utilizat, se vor determina în prealabil zonele cu cea mai mare probabilitate de contaminare de pe echipamentul pe care se intenționează monitorizarea și se va schimba periodic zona marcată pentru a preveni concentrarea doar pe zonele marcate.
Pulverizarea dezinfectanților (de exemplu, clor, fenoli, hipocloriți, compuși de amoniu cuaternar, peroxid de hidrogen accelerat) și ștergerea suprafețelor cu șervețele din microfibră sau bumbac sunt primele etape ale procesului de curățare. Concentrația dezinfectantului, alegerea aplicatorului, procesul de aplicare, raportul dintre volum și suprafață și timpul total de contact pot spori sau submina decontaminarea suprafețelor. În unele cazuri, agenții patogeni se pot acumula pe suprafețe în urma unor cicluri cumulative de murdărire și curățare.
[1] https://www.cambridge.org/core/journals/infection-control-and-hospital-epidemiology/article/abs/selection-of-the-ideal-disinfectant/B234721A16E7FD0A3960FD5DA3E95790
